As I get older, you know, I shan't be a pretty object. The wenches won't come to me of their own accord, so I shall want my money. So I am saving up more and more, simply for myself, my dear son Alexey Fyodorovitch. You may as well know. For I mean to go on in my sins to the end, let me tell you. For sin is sweet; all abuse it, but all men live in it, only others do it on the sly, and I openly. And so all the other sinners fall upon me for being so simple. And your paradise, Alexey Fyodorovitch, is not to my taste, let me tell you that; and it's not the proper place for a gentleman, your paradise, even if it exists. I believe that I fall asleep and don't wake up again, and that's all. You can pray for my soul if you like. And if you don't want to, don't, damn you! That's my philosophy.
Este afán de vivir a toda costa es un rasgo característico de los Karamazov, y tú también lo sientes; ¿pero por qué ha de ser vil? Todavía hay mucha fuerza centrípeta en el planeta, Aliocha. Uno quiere vivir y yo vivo incluso a despecho de la lógica. No creo en el orden universal, pero adoro los tiernos brotes primaverales y el cielo azul, y quiero a ciertas personas no sé por qué. Admiro el heroísmo; ya hace tiempo que no creo en él, pero lo sigo admirando por costumbre...
Oh, I've nothing against God. Of course, God is only a hypothesis, but ... I admit that He is needed ... for the order of the universe and all that ... and that if there were no God He would have to be invented, added Kolya, beginning to blush. He suddenly fancied that Alyosha might think he was trying to show off his knowledge and to prove that he was grown up.I
In his article all men are divided into ordinary and extraordinary. Ordinary men have to live in submission, have no right to transgress the law, because, don’t you see, they are ordinary. But extraordinary men have a right to commit any crime and to transgress the law in any way, just because they are extraordinary. That was your idea, if I am not mistaken?
Privește-i, spre exemplu aici, în birtul ăsta mizerabil!... Se adună unul câte unul și se strîng într-un colț, iată-i, acolo!... Cu puțin înainte nici nu se cunoșteau și de îndată ce vor părăsi acest local împuțit nu vor mai ști deloc unul de altul, vor rămâne din nou la fel de străini între ei. Și ce își vor fi spunând ei oare, în tot acest timp cât stau împreună? Vorbesc despre probleme fundamentale, și de nimic altceva. Se întreabă, desigur, dacă există sau nu Dumnezeu, dacă există sau nu nemurire!?... Cei care nu cred în Dumnezeu vor discuta despre socialism și anarhism, despre refacerea întregii omeniri după alte structuri și principii. Vor fi desigur ridicate diverse probleme, aceleași, și pentru unii, și pentru alții, dar ticluite în capete diferite. Sunt mulți, foarte mulți tineri originali și la noi, dar nu fac altceva decât să toace la nesfârșit problemele lor existențiale și ancestrale, spre a le da, în final, o nuanță de actualitate. Ce, nu-i așa?